Antulugia di a corsica literaria
Format
Relié
EAN13
9782824109688
ISBN
978-2-8241-0968-8
Éditeur
Albiana
Date de publication
Nombre de pages
1907
Dimensions
24 x 16,5 x 8 cm
Poids
2419 g
Langue
mmm
Fiches UNIMARC
S'identifier

Antulugia di a corsica literaria

Édité par , ,

Albiana

Indisponible
Des œuvres majeures, des auteurs de talents, la langue et la culture corses dans toute leur diversité littéraire depuis les origines... Près de 2000 pages de lecture indispensable.Una antulugia nova ? Era più chè ora. Ci sò stati tanti è tanti anni d’aspittera, di prughjetti cumenci è mai purtati à fini, ancu da autori di prima trinca. Eccu la in fatta fini l’antulugia ginirali nova. Forsa si hè pussuta fà a so pruduzzioni parchì l’autori, ghjovani è dicisi, anu sceltu di viaghjà subitu, prima d’avè trovu tutti i risposti à tutti i quistioni pussibuli. Ùn voli dì ch’elli si ni sianu scurdati di a riflissioni teorica nicissaria, ma ùn anu aspittatu d’avè arrigulatu tuttu par travaglià.In fatti, l’emu vista, u solu prughjettu da paragunà cù issa antulugia nova, saria quillu d’Yvia Croce, chì tratta di tutti l’epichi, tutti i formi literarii è tutti i lingui. Ma basta à guardà l’annu ch’ellu hè statu scrittu u libru, è à pinsà à tutti i publicazioni novi da tandu, par veda ch’ellu ùn pò essa cà anticognu. Oghji, ch’ella asisti una literatura corsa ùn ni dubiteghja nimu, almenu trà quilli chì s’intaressanu à issa quistioni. Cusì u bisognu era prima, di sicuru, di metta à ghjornu u listinu di l’autori, fendu ci entra i più ricenti è a so produzzioni d’altissima qualità. Ma ci eranu dinò altri scelti da fà, senza essa certi di a risposta. Una, chì ordini di a prisintazioni, tematicu o crunulogicu ? L’autori anu sceltu u sicondu. Ùn era u soli pussibuli, ma di sicuru era u più chjaru da ch’ellu truvessi faciuli ciò ch’ellu cerca u littori è ch’ellu avessi una idea di l’evuluzioni di a literatura, chì và cù a storia stessa. U criteriu maiò hè statu a qualità literaria, ma ùn hè statu lacatu da cantu u valori culturali, antrupulogicu, patrimuniali. È anu vulsutu l’autori prisintà una literatura viva, sempri in traccia di fà si in un prucessu mai compiu, di prupona « una prumessa », mancu à pena cum’elli dicinu « un cunservatoriu o un panteone ».Vultendu à u sensu primu di a parolla, una antulugia saria a scelta di i fiori d’una literatura. Ma pà i literaturi dimu ufficiali, francesa o taliana o altra, si cunnoscinu faciuli i limiti di u campu duv’è omu i cerca i fiori : sò quilli di a lingua. Nimu pinsaria à fà entra in a literatura francesa o inglesa libri scritti in altri lingui, ancu chì l’autori fussinu d’urighjini francesa o inglesa è cù temi ligati cù issi paesi. Pà a Corsa, a difficultà prima hè à puntu di difiniscia u pratu duv’elli si coglinu, di stabuliscia ni i tarmini. Chì i Corsi ùn hè tantu ch’elli scrivinu in lingua corsa, è sò difiniti à spessu cum’è un populu di l’uralità. Ma ùn ci voli micca à sbaglià si : ùn sò mai stati in a situazioni d’un populu chì nimu saparia leghja nè scriva. Scriva anu sempri scrittu certi autori corsi, in i lingui maiò di a so epica.
S'identifier pour envoyer des commentaires.